Între 7 și 9 septembrie 1927 a avut loc la Craiova Congresul Avocaților din România, prilej pentru invitați de a se fotografia în balconul librăriei Constantin Iliescu. În fața acesteia, la 1848, craiovenii, cu mic și mare trăiau din plin un mare act istoric: ,,se juca hora și se cânta cântecul libertăței, iar Magheru, în ferberea revoluției a inprovisat un car de triumf, a pus pe o fată ca zeea libertăței, cu constituția în mână ce au fost făcută la Islaz și pe care au jurat, iar regulamentul (organic) sub picioare. Și s-au preumblat astfel pe stradele Crajovei, iar la încrucișarea stradei Unirei cu Lipscani l-au ars, regulamentul’’.
Librăria lui Iliescu oferea onor publicului interbelic ,,un asortiment complect de cărți și rechizite școlare pentru cursul primar și secundar, furnituri pentru biurouri, obiecte pentru cadouri, tablouri și pirogravuri, jucării pentru copii, albume și cărți ilustrate ș.a.”.
sursa : Oltenia mea
Craiova, 1941: Banca Olteniei și atelierul foto Albert Krauss
PALATUL JUSTIȚIEI (ACTUALA UNIVERSITATE) DIN CRAIOVA ÎNTR-O IMAGINE DIN 1927.
Construit pe locul mănăstirii Sfântul Nicolae – Gănescu, demolată în 1884, Palatul Justiției este opera arhitectului loan Socolescu și a fost proiectat în anul 1890 în stil neoclasic, inspiraţie a academismului francez.
Construirea acestui edificiu în Craiova se datorează în mare parte lui Gogu Vorvoreanu, cel care a făcut toate diligențele pe lângă Ministrul Domeniilor pentru a depune ,,pe biroul Camerei un proect de lege pentru cedarea către Județ a locului de la Episcopie”. În urma acestui demers, Senatul României, în ședința din 7 iunie 1884, emite o lege prin care se ,,cedează de veci și fără despăgubire județului Dolj, terenurile cu clădirile după ele numite locurile Episcopiei Craiova”.
Printr-o altă lege, inițiată în noiembrie 1889 de 16 deputați de Dolj și susținută de conservatorul Take lonescu, ,,statul contribue cu suma de lei noi 300.000 la construirea Palatului de justiție din Craiova”. Această subvenție rupe șirul barierelor birocratice de până atunci, lucrarea debutând în 1891, fiind executată de Societatea Română de Construcții și Lucrări Publice SA București .
Desfășurate în ritm rapid, lucrările sunt finalizate doi ani mai târziu, recepția fiind semnată la 18 decembrie 1893, astfel încât anul judecătoresc 1894 devine primul an în care activitatea magistraților se desfășoară în noul palat.
În septembrie 1903, Majestatea Sa Regele Carol l al României răspunde invitației primarului Nicolae Romanescu de a inaugura Parcul Bibescu (ulterior Nicolae Romanescu) și, însoțit de ministrul de interne Vasile Lascăr, face o vizită și la Palatul de Justiție, fiind primit cu mari onoruri și multă căldură de președintele Curții de Apel, G. Orman, de prim președintele Tribunalului Dolj, M. Măinescu și de magistrați.
Colorizare și text: Mihai Murărețu
